Police Hunt for Thief of Governor's Shoes
/reuters/ - Police in northern Nigeria have launched a high-profile search for a shoe thief after a state governor lost his shoes while praying at a mosque. Zamfara state Governor Ahmed Sani, a champion of Islamic sharia law, took off his shoes as he entered the Government House mosque in the town of Gusau on Tuesday. When he came out after prayers, they were gone, witnesses said. "Securitymen at the main (Government House) gate were deployed, while vehicles going in and out were subjected to thorough checks," a witness told the News Agency of Nigeria. Police said on Wednesday they believed the shoes had been stolen but have not made any arrests so far. Zamfara was the first of about a dozen northern Nigerian states to adopt sharia law with harsh penalties such as death by stoning for adultery and amputation of the hands for theft.
Facultatea de Litere: "Legea senatorului George Pruteanu este o pseudo-solutie pentru o pseudo-problema"
/mediafax/ 24 octombrie 2002 Facultatea de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti contesta proiectul legislativ privind "folosirea limbii romane in locuri, relatii si institutii publice", apreciind ca "legea senatorului George Pruteanu este o pseudo-solutie pentru o pseudo-problema". Ca urmare, Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti solicita presedintelui Romaniei sa nu promulge aceasta lege, se arata intr-un comunicat remis, marti, agentiei MEDIAFAX. "În calitatea sa de institutie de prima importanta pentru invatamintul filologic romanesc, Facultatea de Litere din Bucuresti se simte obligata sa se implice in dezbatere.Aceasta lege nu e un motiv de mindrie pentru cultura juridica si lingvistica romaneasca. Motivul invocat pentru elaborarea ei - faptul ca sint multi vorbitori care se pling ca nu pricep limba vorbita in jurul lor - nu e convingator, iar solutia avansata nu e adecvata. Senatorul George Pruteanu putea propune o lege de asistenta si consultanta lingvistica pentru cei aflati in dificultate. N-a facut-o. A propus, in schimb, un proiect construit in dispretul sau ignorarea principiilor care privesc deopotriva norma literara, dinamica lexicala, uzul si tendintele generale de evolutie a limbii", se arata in comunicatul semnat, in numele Facultatii de Litere, de prof.dr. Dan Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei Romane. "Esenta acestui proiect se concentreaza in patru articole. Unul stipuleaza obligatia utilizarii corecte a limbii romane, in circumstante publice, doua prevad obligatia traducerii textelor din alte limbi in romana si descriu exceptiile la aceasta prevedere, iar ultimul defineste notiunea de contraventie si stabileste sanctiunile. «Pe teritoriul Romaniei, orice text in limba romana, cu caracter de interes public, indiferent de dimensiuni, trebuie sa fie corect gramatical, ortografic, ortoepic si semantic - claritatea si proprietatea termenilor -, conform normelor academice in vigoare.(...) Încalcarea prevederilor prezentei legi constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 10.000.000 lei si 50.000.000 lei.» Aceste prevederi nu pot fi acceptate, deoarece extind in mod abuziv ideea de contraventie, ignora raportul dintre norma si uz lingvistic si nesocotesc conditiile concrete de utilizare a limbii romane de azi", se explica in comunicat. "Prin proiectul senatorului George Pruteanu, persoana care face o greseala (sau greseli) de limba intr-o interventie publica savirseste o contraventie. Aceasta largire a notiunii de contraventie este abuziva, pentru ca o parte constitutiva a contraventiei este intentia de a incalca o reglementare. Greselile de limba (in sensul relevant al acestei discutii) sint insa neintentionate, iar vorbitorii - chiar si cei cu educatie precara - stiu ca a face greseli este descalificant social. În consecinta, ei se straduiesc sa nu greseasca. De aceea, combaterea greselilor de limba se face peste tot in lume prin tentative de ridicare a nivelului cultural al individului si nu prin masuri politienesti", cred reprezentantii Facultatii de Litere. "Obligatia de a utiliza corect limba romana in imprejurari publice este justificata in proiectul legislativ al senatorului George Pruteanu prin existenta normelor literare. Cum s-a mai observat si in alte analize critice ale proiectului, autorul nu stie insa ca pe linga aspectele ei «clare», norma literara prezinta, in multe din momentele de existenta a unei limbi, si aspecte controversate. Aceasta inseamna ca nu toata comunitatea de specialisti admite acelasi numar de norme cu aceleasi continuturi, pentru o perioada data. Autorul initiativei nu cunoaste apoi nici faptul ca uzul poate determina o modificare a normei, chiar impotriva recomandarilor specialistilor. I-ar fi fost utila senatorului Pruteanu lectura cartii lui Iorgu Iordan, "Limba romana actuala. O gramatica a «greselilor»", din care ar fi vazut cum o parte din faptele considerate greseli in romana literara a anilor '30, au devenit elemente de norma in romana de azi. Astfel de fenomene complexe (care nu sint deloc exceptii, ci starile normale ale unei limbi ce se vorbeste) nu vor putea fi niciodata codificate in normele metodologice ale vreunui proiect legislativ", se mai arata in comunicat. Limba romana de azi e vorbita de un numar important de persoane care au o alta limba materna. În lumina prevederilor mai sus-citate, acesti vorbitori vor fi expusi intr-o masura mult mai mare sanctiunilor, ceea ce reprezinta o inechitate flagranta si extrem de periculoasa, apreciaza Facultatea de Litere. "Nici un tratat de lingvistica, de sociolingvistica, sau de drept nu defineste drept act antisocial folosirea fara traducere (in circumstante publice) a unei limbi straine pe teritoriul unei limbi nationale. George Pruteanu nu poate invoca reglementarile similare din Franta sau Canada, deoarece experientele din aceste tari sint deja ratate si discreditate atit public, cit si stiintific. În orice limba, cuvintele aflate la un moment dat in circulatie sint mai numeroase decit cele consemnate in dictionare, iar o buna parte din cuvintele pe care dictionarele nu le inregistreaza sint cuvinte imprumutate. Despre multe din aceste cuvinte, nimeni nu poate spune cu certitudine daca s-au integrat sau nu vocabularul limbii. Cind lexicologii iau decizii de consemnare in dictionar a unor cuvinte recente, deciziile survin dupa indelungi si atente studii asupra frecventei de utilizare. Aceasta situatie nu convine legii de care ne ocupam noi aici, deoarece aplicarea ei va reclama hotariri rapide privind apartenena unui cuvint la vocabular. Hotaririle rapide se pot lua insa numai cu pretul arbitrarului", se spune in comunicat. "Pentru companiile care folosesc sloganuri publicitare internationalizate («The future's bright», «Nokia, connecting people», «Keep walking», «The next generation network» s.a.m.d.) formulele in cauza au devenit emblematice, chiar daca ele nu sint parti ale marcii inregistrate. Formulele sint intrebuintate in versiunea engleza in multe din tarile neanglofone. Nu exista nici un motiv rezonabil sa se ceara traducerea lor in romana. De asemenea, in romana circula cuvinte si sintagme (mai ales englezesti) pentru care nu dispunem de echivalente autohtone exacte. În acest caz, pentru intelegerea cuvintelor respective, nu de traduceri e nevoie, ci de explicatii - uneori complexe. Asa se intimpla cu termeni sau expresii precum leasing, cash-and-carry, bond, stand-by, marketing, broker s.a. Cerind sa existe traducerea unor asemenea termeni, proiectul de lege nesocoteste atit limitele de traducere in anumite situatii, cit si o tendinta naturala a comunicarii in genere: maxima eficienta in comunicare, realizata cu maxima economie de mijloace de exprimare", se mai arata in materialul dat publicitatii de catre Facultatea de Litere. "Proiectul neglijeaza si faptul elementar ca felul de exprimare pe care il adoptam reflecta anumite intentii sau scopuri de comunicare. Expresivitatea este unul dintre acestea. Daca de pilda, autorul unui text publicitar este obligat sa traduca un cuvint strain folosit in mesajul sau, in scopul expresiv-persuasiv, el isi distruge tocmai mijlocul prin care a urmarit sa produca efectul in cauza. În ultima analiza, a ingradi libertatea unei persoane de a alege cuvintele pe care le considera necesare reprezinta o primitiva agresiune asupra dreptului de manifestare a propriei personalitati", apreciaza lingvistii. "Lipsita de baza stiintifica, neglijent redactata si avind accente de un autoritarism demn de lumea lui George Orwell, legea senatorului George Pruteanu este o pseudo-solutie pentru o pseudo-problema. Normele metodologice de aplicare a acestei legi nu au cum sa fie altfel decit arbitrare, iar aplicarea propriu-zisa - daca, din nefericire, proiectul va capata putere de lege - nu poate fi discretionara. De aceea, din spirit de onestitate stiintifica si de responsabilitate civica, Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti solicita presedintelui Romaniei sa nu promulge aceasta lege", se arata in incheierea comunicatului semnat de Decan, prof. dr. Dan Horia Mazilu, membru al Academiei Romane.
VANCOUVER, British Columbia: Court Defines What Is a Chicken
/reuters/ A British Columbia Supreme Court judge has laid down the law: a chicken is a chicken no matter how it is raised.
The trial court rejected an organic farmer's claim that he did not need a production license from the Canadian province's chicken marketing board because, he said, it had authority only to regulate conventional, non-organic chicken farms.
Justice Lynn Smith ruled on Thursday there was nothing in the law that established the British Columbia Chicken Marketing Board that would "exclude organically raised chicken from the meaning of the word 'chicken'."
The farmer had objected to paying fees to the board. The board argued that would be unfair to other farmers, including at least one who also raised his chickens organically but abided by the board's production quotas.
Banky: That's what the Internet is for, slandering others anonymously. more
...corespunzatori din punct de vedere intelectual. Corespunzatori la ce?
/mapn/
Armata primeste in randurile sale baieti si fete cu o buna conditie fizica, perfect sanatosi, corespunzatori din punct de vedere intelectual, care au trecut de toate etapele de selectie.
Hehe, ia te uita ca sint corespunzator din punct de vedere intelectual. Pardon, am fost...
domnului Pruteanu, in absenta
/maap/ Mancaruri traditionale moldovevesti la Ruginoasa-Park
La catva kilomentru de Iasi, in jurul Palatului de la Ruginoasa, va fi amenafat un pardc de distractii inedite pentru amatorii de senzatii tari, apartinand secolelor trecute. Modul de viata autentic al molodovenilor din negura istoriei va putea fi evocat de un Muzeu al Satului "viu", in care vizitatorii vor putea intra in case traditionale. In imendiata apropiere a Palatul, care a apartinut familiei domnitoare Cuza va functiona un institut de istorie veche. Pentru a simti cu adevarat ceea ce simteau vechii moldoveni, turistii vor putea ospata in borde e de chirpici construite dupa metode stravechi. Ei se vor putea infrupta din celebra mamaliga de barabule, un fel de stramos al mamaligii de porumb. Alaturi de alte feluri de mancare pur moldovenesti, se vor putea servi sarmale si galuste de gris.
Greselile le apartine lu' aia de scrie pe articolul de mai sus care nu ieste semnat, sa-mi pice stilou' daca nu. troniu
risu' plinsu'
/maap/ Agricultura romaneasca se afla la un nou inceput. Lumea satului, specialisti, toti cei ce se daruiesc lucrarii pamantului spera intr-un reviriment, intr-o adevarata revolutie. Dar nu in una pe hartie, ca pana acum, ci in una care sa umple hambarele taranilor si ale tarii. Si mesele tuturor. Noua echipa de la Agricultura este capabila de asa ceva. Prin experienta, prezenta si prestanta, actualii demnitari din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (M.A.A.P.) si specialistii de marca regrupati in jurul lor pot face ca tunelul prin care unii au incercat sa treaca si n-au mai iesit sa fie parcurs - de ce nu - in chiar primul an. Noul ministru al agriculturii, domnul Ilie Sarbu, ne asigura ca asa va fi.
...sintem superiori intregului Occident.
/evenimentul.ro/Atingerea moastelor Sfintei Parascheva, o sansa a indumnezeirii si vindecarii
• de vorba cu dl prof. univ. dr. Ion Manzat, profesor de psihologia religiei, presedinte al Asociatiei de Psihologie Transpersonala din Romania
– Dle profesor, de ce credeti ca oamenii se aduna, la Iasi, in numar asa de mare, pentru a se ruga la moastele Sfintei Cuvioase Parascheva?
– Romania este cam rau vazuta in exterior, in plan economic. Insa, in planul spiritualitatii, in planul interior, adinc, al sufletului omenesc, sintem superiori intregului Occident. In Europa nu exista o tara cu mai multe manastiri, biserici si schituri pe cap de locuitor, cu pelerinaje atit de intense si de asteptate ca in Romania. Datorita suferintelor materiale, romanul isi cauta o compensare, o salvare in cele sfinte. El simte ca valorile spirituale sint cele eterne. Nu mai are incredere nici in guvernanti si nici in planuri de redresare economica. Atunci, el isi intareste increderea in Dumnezeu inclusiv prin participarea la astfel de pelerinaje.
– Cum pot ajuta aceste pelerinaje oamenii sub aspectul vindecarii trupului si a sufletului?
– Nu toti se vor vindeca, ci numai aceia care au credinta adinca, aceia la care credinta, cum spunem noi psihologii, este intrinseca. Adica este fara nici un interes exterior. Este o credinta care creste si dainuie din ea insasi. Daca in sufletul oamenilor care merg in aceste zile la moastele Sfintei Cuvioase Parascheva exista o credinta adevarata, fierbinte, ca o flacara care arde in continuu, atunci ei se vor vindeca. restul...
bd Ferdinand, nr 141, BlA, AP 25, sector 2, Bucuresti
tel 0721.844.620 / fax 6505269
email : ecocivica@consultant.com
www.eco-civica.20m.com
AGRAVAREA ACCENTUATA A SANATATII LOCUITORILOR SI MEDIULUI IN BUCURESTI
ONG ECO-CIVICA si colaboratorii sai au efectuat in perioda 2001-septembrie 2002, o campanie de culegere de informatii de mediu la nivelul orasului Bucuresti (investigatii proprii, cercetare studii, consultare a unor diferite surse autorizate, samd) in urma careia s-a evidentiat o inrautatire alarmanta a sanatatii locuitorilor si o deteriorare grava a factorilor de mediu din oras.
Astfel, a fost inregistrata o crestere procentuala negativa atat la gradul de poluare al orasului, pe fondul unei scaderi dramatice a suprafetelor verzi din Bucuresti (totalul de spatiu verde s-a injumatatit dupa 1989), cat si la calitatea defectuasa a alimentatiei locuitorilor.
Aceeasi crestere negativa s-a remarcat, binenteles, si la efectele directe si indirecte ale acestora : morbiditate, mortalitate, copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, cresterea temperaturii mai mult decat cresterea medie pe tara, ploi acide si foarte acide, fenomene meteo imprevizibile, samd.
Prezentam in continuare, sumar, principalii factori identificati ca fiind responsabili de situatia grava existenta la nivelul orasului :
- poluarea datorata traficului auto;
Locuitorii orasului si nu numai ei, inspira zilnic resturile gazoase-cangerigene emise de cele aproximativ doua milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil cu 70% din poluarea orasului .
- poluarea industriala - datorata cantitatilor mari de plumb si metale grele, special in zonele periferice, la care se adauga emisiile centralelor termice ale orasului,"bogate" in funingine si SO2 .
- praful ;
Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 tone de praf pe kilometru patrat.
- poluarea fonica; In Bucuresti, in special in zona centrala, avem depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii (cu accent deosebit pe ultima perioada - "a marilor reconstructii de carosabil " )
- emisiile de dioxina;
Metodele clasice folosite de noi : arderea si ingroparea cantitatilor mari de deseuri urbane (umede) in aer liber produc dioxina, una dintre cele mai toxice substate cunoscute pana in prezent, care mai este si bioacumulativa .
- Diminuarea cu mult sub nivelul critic a zonelor verzi din Bucuresti;
In ultimii 12 ani au disparut peste 17 milioane mp de spatii verzi din Bucuresti....
Unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea automobilelor si a cosurilor industriale ii revine in medie mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale ale lumii civilizate. (aproximativ 2,5 mp / locuitor in Bucuresti, fata de 12 mp \ locuitor - norma acceptata la nivel international).
- calitatea apei potabile;
Bucurestiul este singura capitala europeana fara o statie de epurare a apei potabile. (detine una, dar este subdimensionata)
- calitatea alimentatiei;
a) poluarea chimica si microbiologica a alimentelor
b) folosirea aditivilor sintetici chimici in preparea produselor alimentare
c) alimente modificate genetic (efecte secundare periculoase pe termen lung)
d) nerespectarea frecventa a normelor de igiene alimentara
Avertizam ca mentinerea superficialitatii in abordarea acestor probleme grave, care deja aduc prejudicii incomensurabile in dezvoltarea durabila a orasului, va crea in curand premizele includerii Bucurestiului in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu intre capitalele lumii.
Coordonator proiect
Dragos STAN,
director executiv
ONG ECO-CIVICA
Scrisoarea URR spre d-nul senator Pruteanu
/mediafax/ - Uniunea pentru Reconstructia României (URR) a adresat senatorului George Pruteanu - initiatorului legii pentru folosirea limbii române in locuri, relatii si institutii publice - o scrisoare deschisa redactata conform prevederilor incluse in acest proiect legislativ.
"Am urmarit cu neplacuta surprindere prestatia dumneavoastra pe viu (live) de la spectacolul de vorbe (talk show-ul) de luni, 7 octombrie, de la spectacolul lui Tuca (Tuca Show). Ati fost rece (cool) in enormitatile pe care le debitati, desi nu erati in timpul prim (prime-time). Aflindu-ne imediat dupa semnarea acordului stai-linga (stand-by) cu FMI-ul, inaintea aderarii la OTAN (NATO) si in timpul preluarii dobindirii comunitare (acquis-ului comunitar), ne ingrijoreaza faptul ca v-ati asezat in pozitia prajinii (pole-position) pentru promovarea acestui proiect legislativ anacronic, pe care il sustineti cot la cot cu alti retrograzi din PSD si PRM. Nu stim daca acest proiect este doar un exercitiu de pietare politica (marketing politic) pentru imaginea persoanei dumneavoastra sau rezultatul unei furtuni in creier (brainstorming) si nici cita presiune sau hol (lobby) ati facut pentru el, dar va dam un sfat:
Dati liber intr-o seara pazitorului de corp (bodyguard-ului) si daca nu aveti la indemina un ciine fierbinte (hot dog) sau un sanvis de Hamburg (hamburger), deschideti un pachet de bete (sticks-uri) pe care il puteti gasi la superpiata (supermarket) la adunatura de magazine (mall) sau, daca aveti legitimatie, chiar la banul jos si cara (cash and carry). Il mai puteti obtine si in urma unei actiuni de mostrare (sampling) efectuata de vreun tinar marfar (merchandiser) sau vreun promovator (promoter). Apoi luati aparatul de pus in virful poalei (adica laptop-ul), conectati la el un soarece (mouse) si incepeti sa navigati pe tesatura (adica web).
S-ar putea sa va apara pe ecran reclame la diferite firme - «Doar fa-o» (Just do it) sau «Al dumneavoastra digitalizat» (Digitally yours) sau «Viitorul e portocaliu» (The future is orange) sau altele din care sintem convinsi ca nu veti intelege nimic.
Presupunind ca furnizorul dumneavoastra de intre-retele (internet) are un servitor (server) puternic, in functie de discul tare (hard disk-ul) si materia moale
(software-ul) de care dispuneti veti afla unde a ajuns omenirea in materie de comunicare libera la inceputul sec. XXI si cit de departe de asta e locul in care vreti dumneavoastra sa priponiti limba româna.
Dupa ce v-ati lamurit, fara sa mai asteptati hranire pe la spate (feed-back) de la noi, dati curs unuia din urmatoarele indemnuri: Back off, Get a life, Sue yourself, Spare us, Get lost, Enough is enough, Bye-bye!"
read, read all the way...
/frankfurt reuters/ - Germans who like to read on the toilet no longer need to take newspapers in with them, but can instead turn to novels and poems printed onto toilet paper, a German publisher has said.
"We want our books to be used. That's our philosophy," said Georges Hemmerstoffer, head of the Klo-Verlag which publishes the toilet paper literature. About half of all people liked to read on the toilet, he said on Wednesday.
Poems by German literary giants Heinrich Heine and Christian Morgenstern, as well as tales and detective stories could be found on the toilet rolls, Hemmerstoffer told Reuters at the Frankfurt book fair.
Each text was printed several times on one roll, so that readers could actually use the paper and still leave behind some entertainment for the next toilet visitor.
Viitorul suna (zbang!) bine
/22, dan perjovski/ Daca nu ne fac celularele creierii chisalita, presupun ca in viitor ne vom planta in tampla cipuri cu extra memorie (limbi straine, dictionare, chestii care nu ne plac, dar musai sa le stim, constitutii, legislatii, date).
Fiind saraci, o sa le luam la mana a doua, made in Turcia sau incropite din resturi de computer.
Cum pe vremuri plesneam televizorul sa porneasca, parca vad ca in curand ne vom trage singuri palme peste cap.
Mai aveti ceva de vopsit?
/primaria cluj napoca/ 04/10/2002 COMUNICAT
Aflând din mass-media ca primarul PSD al orasului Tîrgu Frumos (judetul Iasi), dl. Gheorghe Tataru, a reusit sa puna în practica o idee stralucita, respectiv "a îmbracat Primaria în rosu, galben si albastru", primarul municipiului Cluj-Napoca îi va propune primului-ministru Adrian Nastase sa urmeze si sa generalizeze acest exemplu prin promovarea si adoptarea unei Ordonante de urgenta vizînd obligarea primarilor din tara la revitalizarea fatadelor imobilelor în care functioneaza primariile si consiliile locale, utilizîndu-se culorile rosu, galben si albastru.
Promovarea si adoptarea acestei ordonante de urgenta ar veni în sprijinul cetatenilor, care ar putea astfel localiza mult mai usor cea mai importanta institutie locala.
Primarul analizeaza, în prezent, posibilitatea de a extinde solutia utilizata la Tîrgu Frumos si la nivelul Primariei municipiului Cluj-Napoca, la sfîrsitul acestui an sau cel tîrziu la începutul anului viitor.
Pentru a-l sprijini pe ministrul de Interne, dl. Ioan Rus, care în "Manifestul pentru Transilvania" a promis ca va initia demersuri în vederea întaririi autoritatii statului român în unele judete din Transilvania, primarul municipiului Cluj-Napoca îi propune d-lui ministru sa urmareasca si sa insiste pentru aplicarea Ordonantei de urgenta inclusiv în judetele Harghita, Covasna si Mures.
Cluj-Napoca
Dr.ec. Gheorghe Funar
Primar al municipiului Cluj-Napoca
Olandezii aduc in discutie reintroducerea vizelor pentru romani
/mediafax/ Liderul liberalilor olandezi, Gerrit Zalm, a declarat ca va cere parlamentului sa dezbata reintroducerea vizelor pentru cetatenii din Europa de est, in special pentru bulgari si romani, dupa ce, in ultima perioada, politia olandeza a actionat in forta impotriva imigrantilor ilegali din Amsterdam. “Dorim sa reintroducem vizele pentru astfel de tari”, a spus el, referindu-se la Romania si Bulgaria. “Decizia de a le ridica vizele a fost una pripita si trebuie sa se revina asupra ei”, este de parere liderul liberal olandez. Ambasada Romaniei la Haga a fost extrem de surprinsa de declaratiile lui Gerrit Zalm. Ambasadorul Iulian Buga a declarat ca, dupa ce a fost asigurat de Serviciul Imigratie ca romanii nu ridica probleme serioase, politistii au declansat o ofensiva de amploare tocmai impotriva romanilor aflati ilegal in Olanda. Buga crede ca tot acest scandal al emigrantilor este un joc politic si ca, accidental, Romania a fost prinsa ca exemplu negativ, alaturi de Bulgaria si Albania.
Razie antiromani
Declaratia lui Gerrit Zalm vine la doar citeva zile dupa ce politia olandeza a organizat cea mai mare desfasurare de forte din ultimii ani, in urma unor raiduri efectuate saptamina trecuta fiind arestati si expulzati peste 300 de imigranti ilegali romani si bulgari, majoritatea implicati in trafic de droguri si persoane, furturi si prostitutie. Cei arestati au fost trimisi cu zboruri charter si autobuze blindate la Sofia si Bucuresti. In timpul actiunii, 500 de politisti au actionat in 14 cartiere ale Amsterdamului, pe care le-au inconjurat complet. Ei au arestat si 82 de prostituate de pe strazile cartierului “rosu”. Acestea proveneau tot din Romania si Bulgaria si invadasera zona destinata oficial prostituatelor olandeze, care nu mai puteau sa-si faca meseria. Politia din Amsterdam a decis aceasta actiune in urma unei cercetari asupra criminalitatii, din care a reiesit ca romanii si bulgarii sint principalii vinovati pentru infractiunile comise in oras, pe locul intii aflindu-se furturile din buzunare. Au fost cazuri in care infractorii s-au deghizat in politisti si i-au legitimat pe turistii straini, ocazie cu care le-au furat portofelele.
Inasprirea pozitiei fata de imigranti
Afirmatiile lui Gerrit Zalm, ca si campania impotriva criminalilor romani si bulgari sint puternic mediatizate de toate ziarele si posturile de radio si televiziune olandeze. Aceste actiuni sint interpretate drept o consecinta directa a politicii mai intransigente fata de imigranti, promovata de noul guvern de la Haga, din care face parte si partidul lui Pim Fortuyn, politicianul cu vederi nationaliste, care a fost asasinat inainte de alegerile din mai. Conform analistilor, noua putere de la Haga a inceput deja sa puna in practica ideile lui Fortuyn, care lansase atacuri dure la adresa imigrantilor ilegali. Prin noile masuri, guvernul olandez a inceput sa modifice deja imaginea consacrata a Olandei, de tara extrem de toleranta fata de straini.
asteptam in continuare lectii de la diaspora
Trimis de Aliosa (e-mail: a...a@yahoo.com) la 3-10-2002
Asteptam sa ne spuneti ce nenorocire e in Romania si cum la voi ACOLO nu se intampla asa ceva NICIODATA. Suntem aici,mici,meschini,uraciosi,imputiti,in fine cum vreti voi asta ca sa va revina linistea sufleteasca.
Am fi surprinsi definitv daca ne ati povesti ceva similar intamplat ACOLO la voi.Macar asa ,o exceptie care ar confirma regula de aur ca voi traiti in paradis si noi niciodata nu o a avem un televizor (second hand binenteles) la care sa vedem imagini (alb negru binenteles) ale universului bazat pe competenta si fair play in care traiti.
RE: asteptam in continuare lectii de la diaspora
Trimis de Demo Kratu (e-mail: e...r@rol.ro) la 3-10-2002
Referitor la asteptam in continuare lectii de la diaspora
Draga Aliosa,
padure fara uscaturi nu exista. Si pe la ei isi fac printisorii si beizadelele de cap, DAR...la ei legea e lege! si daca esti functionar public, trebuie sa fii foarte atent cu chestii de-astea, care iti pot darama cariera cat ai bate din palme.
De ex., fata lui Bush a fost judecata si condamnata la munca in folosul comunitatii. Vorbim de copilul celui care este nr.1 in administratia americana, nu de un oarescine!
Ceea ce ne doare este ca la noi beizadelele nici nu se sinchisesc de lege, aia e doar pentru prostime. Ba mai mult, in fata lor legea e doar un biet catelus care face sluj, in timp ce pentru un amarat care fura o paine legea se transforma intr-un tigru fara mila.
Reactia ta e ca-n bancu cu ceausescu si nixon: nixon ii zice "bai nicule, e adevarat ca la voi uleiul e pe ratie?"
"DA"
"e adevarat ca la voi se opreste curentul?"
"Da"
"e adevarat ca la voi nu se da caldura, magazinele sunt goale, etc, etc (le stiti si voi, ca doar le-am trait impreuna)?
La care nea nicu, enervat:
"Da' ce bai, voi nu linsati negri?"
/dilema, S. S./ Cãtãlin Radu Tãnase, reporterul de rãzboi si calamitãti naturale al PRO TV-ului, are un pandant cultural si feminin în persoana Iulianei Ciugulea, specializatã în vorbitul în soaptã prin culise si prezentãri entuziaste si pline de familiaritate (cu protagonistii) ale unor evenimente culturale. Luni seara a vrut sã ni-l prezinte - colocvial, nonconformist si liber - pe Horatiu Mãlãele, sãptãmîna dedicatã acestuia si noua sa carte. Trãgîndu-se gales de coditele blonde, Iuliana a început-o cu stîngul, informîndu-ne cã H.M. si George Mihãitã, noul director de la Teatrul de Comedie, se cunosc de vreo 50 de ani (protagonistul sãptãmînii nu i-a împlinit încã), a fãcut un "extro" sorescian cu pretext mãlãelian, a potrivit cartea lui Horatiu Mãlãele pe sacoul acestuia pînã posesorul a întrebat-o dacã i se pare prost îmbrãcat, l-a chemat si pe Gelu Colceag putin, cã încãpea în cadru, si apoi a cerut pupici de la toti trei, cã tot nu apucaserã sã spunã nimic. Rãriti-o, domnule...
/evz, Al. Cistelecan/ Uneori, destul de des, romanii se poarta de parca nu si-ar vrea binele. Vine, de-o pilda, cineva cu dragoste de romani si le da un sfat, o indicatie, o sugestie de bine - iar ei il iau peste picior. Asta nu se-ntimpla doar cu strainii, care, orisicitusi, sint suspecti de ginduri ascunse. Se-ntimpla chiar si cu romanii cei mai devotati iubirii de neam, cu romanii eminenti si eminent patrioti. Cine nu-si aduce oare aminte cum, voind sa faca un bine poporului roman in integralitatea sa, presedintele Iliescu a propus, in zilele fierbinti din iarna lui ’90, sa urmam modelul suedez? Dl. Iliescu era si atunci, chiar daca nu in proportiile de acum, primul barbat politic al tarii. Om cu experienta, om cu autoritate, om cu carisma. Pragmatic si vizionar deodata. Cu un cuvint, nu-i lipsea nimic din ceea ce ar fi trebuit sa aiba spre a stimula in grad extrem afectiunea si stima romanilor. Si totusi modelul suedez a fost respins! Ba s-au gasit unii, mai de prin presa, mai din societatea civila, chiar si politicieni, care si-au batut joc de aceasta propunere salvatoare. Indeosebi intelectualii, aceasta pacoste a tarii, s-au opus, mai facind si ironii deplasate, implantarii modelului suedez. Pe motiv ca nu se potriveste, pe motiv ca Suedia e o tara bogata iar Romania una saraca. Si, prin urmare, guvernele noastre n-ar avea ce bogatie sa imparta, fie si inechitabil, la popor, intrucit ele n-ar avea de administrat decit o crunta saracie. Acuma, la drept vorbind, guvernele suedeze n-au la dispozitie mai multi bani decit guvernele romanesti – fireste, procentual vorbind, in raport cu PIB-ul. Numai ca acolo banii se impart dupa criterii suedeze. Nu-i vorba, si criteriile romanesti sint bune pentru citiva.
Desigur, modelul suedez are, pentru romani, citeva inconveniente grave. In primul rind, in modelul suedez trebuie muncit. Asta ar fi de-ajuns pentru a-l face, la noi, nefunctional. Nu ca romanii n-ar munci. Ei o fac chiar cu harnicie daca e s-o faca in Suedia. Sau aiurea. Dar acasa romanul e domn, e stapin – cum zice un vestit cintec patriotic si popular. Si stapinii, se stie din istorie, nu muncesc. Asta e, absolut, partea cea mai rea a modelului suedez. Nu singura insa, din pacate. In modelul suedez, dupa ce ca trebuie sa muncesti pina dai in brinci, n-ai voie sa bei, de bucurie sau de necaz, citeva vodci consolatoare si stimulative. N-ai voie nici in timpul tau liber, darmite in orele conventional numite “de serviciu”. Suedezul, ca sa traga un chef pe pofta inimii si sa-i mai ramina bani, trebuie sa faca o iesire in Danemarca. Daca modelul s-ar fi implementat la noi, asta ar fi fost curata nenorocire: romanii ar fi trebuit sa plece in Ungaria ca sa-si poata face chefurile sau sa-si inece necazurile. Si ce roman poate bea o palinka fara sentimentul unei tradari?!
Neajunsurile modelului suedez se tin lant. Ce-i drept, un fel de lant logic. In acest model n-ai voie sa-ti bati nici nevasta, nici copiii. Sau, oricum, riscurile sint prea mari. Or, citeva scatoalce sint de rigoare dupa citeva pahare. E chiar o obligatie traditionala, nu neaparat o placere.
Acestea sint numai citeva din aspectele neconvenabile ale modelului suedez. Ele sint, fiecare in parte, grave. Toate laolalta nu fac decit sa compromita definitiv modelul in posibila lui aplicare la romani. Pina sa ajungem la partile bune ale modelului, cele rele il fac, din pornire, odios, nu numai inaplicabil.
Si totusi, modelul are si parti bunicele. Chiar pentru intelectualii care l-au boicotat cu ironii. De pilda, in modelul suedez orice carte dintr-o biblioteca publica primeste, la fiecare consultare, un punctaj care se transforma in bani. Si autorul numai ce se trezeste cu tot felul de venituri nescontate. Asa incit cel putin scriitorii nostri ar trebui sa militeze pentru reintoarcerea la modelul suedez.
/reuters, Adrian Dascalu/ - Scary jelly, blood pudding and brains will be on the menu if Romania goes ahead with a Dracula theme park, but critics are more afraid it could spoil the nearby medieval birthplace of "Vlad the Impaler."
Romania plans to build the park near the Transylvanian town of Sighisoara, birthplace of 15th century Romanian Count Vlad Tepes, or Vlad the Impaler, who is thought to have inspired Irish author Bram Stoker's Gothic novel "Dracula."
The government said Monday it planned to go ahead with the $30 million Disney-style park despite widespread resistance.
U.N. cultural body UNESCO ( news - web sites) says the park -- expected to feature a horror castle, a "vampirology" institute and restaurants serving gory dishes -- would kill the medieval atmosphere of Sighisoara, which dates back to the 13th century.
A Tourism Ministry spokesman told Reuters Monday the location of the park depended on a study due out next month, rather than UNESCO's views.
"We respect UNESCO's stand ... but this is a government project and UNESCO cannot put constraints on it. If the experts think that Sighisoara is the right place, we will build it there, there is no doubt about it," he said.
Government promises of around 3,000 new jobs in the park have won over many locals, hit hard by unemployment. But some fear the provincial town's morals will be eroded.
"This place will be invaded by those who practice satanic rites and by drugs. I already saw satanic graffiti in our cemetery," local Lutheran priest Hans Frolich said.
"What could children see in such a park? People who sharpen their teeth and drink blood or some crazy guys clad in bed sheets and posing as ghosts? It's ridiculous," Frolich said.
Glossy Tourism Ministry brochures advertise workshops for sharpening teeth into fangs at the park, as well as mock torture chambers with stakes and knives.
"Building a Dracula park near Sighisoara would endanger the cultural value of the city," UNESCO Secretary-General Koichiro Matsuura said this month after visiting the town, which is listed as protected by the U.N body.
Critics also point out the park would be far from any big city or international airport, which could hinder its success.
