Vreau sa merg in tara, in martie. Cu trenul. Si cel mai scurt traseu este prin Germania, Cehia si Ungaria. Si cum sint informat si stiu ca Cehia a impus ceva restrictii la romani, vreau sa fiu sigur daca pot trece fara probleme prin Cehia. Si ca sa aflu, incerc, normal, sa sun la ambasada romana din Copenhaga. Raspunde o voce feminina, intr-o engleza stilcita, probabil din cauza folosirii abuzive, zi de zi, a limbii daneze. Ma prezint frumos, si incep sa-mi expun problema. Cind ajung la *... cu trenul* zice 'o secunda'. Si-mi comuta legatura pe o tacere apasatoare. Care dureaza ceva. Si apoi zice ca domnul (domnul? pe
site e doamna) consul e ocupat. Io zic ca nu vreau sa vorbesc cu domnul consul ca am o intrebare simpla de pus. Nu zice nimic, asa ca imi intreb intrebarea despre Cehia. Imi raspunde ca nu stie, ca nu poate sa-mi raspunda, ca sa revin io peste o jumate de ora cind se elibereaza domnul consul. Io ma aprind putin si intreb ca numa domnul consul poate raspunde la intrebarea asta in toata ambasada? Si zice ca... da. Asa ca ii multumesc frumos si inchid. Si acum stau si reflectez ce munca grea are un consul - tre sa stie tot, oricind, ca secretarele nu-l pot ajuta cu nimic decit cu redirectarea telefoanelor. Si io vreau sa fiu secretara la ambasada romana din Copenhaga. Domnul Geoana, se poate?
